Caută în acest site

Prima pagină arrow Noutăți arrow Tematica de examen şi bibliografia
Tematica de examen şi bibliografia Imprimare E-mail
12 noiembrie 2007

 

Tematica de examen şi bibliografia

 

I. ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT

  1. Principiile şi regulile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat.

  2. Primirea în profesia de avocat.

  3. Incompatibilităţi, interdicţii şi nedemnităţi privind profesia de avocat.

  4. Activitatea profesională a avocatului.

  5. Asistenţa judiciară.

  6. Relaţiile dintre avocat şi client.

  7. Relaţiile dintre avocaţi.

  8. Soluţionarea litigiilor dintre avocaţi.

  9. Formele de exercitare a profesiei de avocat.

  10. Modalităţile de exercitare a profesiei de avocat.

  11. Drepturile şi îndatoririle avocaţilor.

  12. Regulile de deontologie profesională ale exercitării profesiei de avocat.

  13. Tabloul anual al avocaţilor.

  14. Transferul, suspendarea şi încetarea calităţii de avocat.

  15. Răspunderea disciplinară a avocaţilor.

  16. Pregătirea şi perfecţionarea profesională a avocaţilor.

  17. Sistemul de asigurări sociale al avocaţilor.

  18. Exercitarea profesiei de avocat în România de către avocaţii care au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European.

  19. Organele profesiei de avocat.

BIBLIOGRAFIA:

  1. Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările şi completările ulterioare;

  2. Statutul profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 45 din 13 ianuarie 2005, modificat şi completat prin Hotărârea Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 10/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 511 din 31 iulie 2007;

  3. Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană,adoptat de Consiliul Barourilor din Uniunea Europeană (CCBE) în Sesiunea Plenară din 28 octombrie 1998 şi modificat în Sesiunile Plenare din 28 noiembrie 1998 şi 6 decembrie 2002, publicat pe site-ul Uniunii Naţionale a Barourilor din România (http://www.unbr.ro/), aplicat în România ca fiind Codul deontologic al avocaţilor din România conform Hotărârii Congresului avocaţilor din 19–20 iunie 1999.

II. DREPT CIVIL

  1. TEORIA GENERALĂ

  1. Raportul juridic civil. Definiţie. Caractere. Elemente (subiecte, conţinut, obiect).

  2. Actul juridic civil. Noţiune şi clasificare. Capacitatea de a încheia actul juridic civil. Consimţământul. Obiectul actului juridic civil. Cauza (scopul) actului juridic. Forma actului juridic civil. Modalităţile actului juridic civil (termenul, condiţia, sarcina). Efectele actului juridic civil. Nulitatea actului juridic civil.

  3. Prescripţia extinctivă. Definiţie, reglementare, natură juridică şi delimitare faţă de alte instituţii. Efectul prescripţiei extinctive. Domeniul prescripţiei extinctive. Termenele de prescripţie extinctivă. Cursul prescripţiei extinctive (început, suspendare, întrerupere, repunere în termen).

B. PERSOANELE

1. Identificarea persoanei fizice. Noţiune şinatura juridică a atributelor de identificare. Numele. Domiciliul şi reşedinţa. Starea civilă.

2. Capacitatea civilă a persoanei fizice. Noţiune. Capacitatea civilă de folosinţă. Capacitatea civilă de exerciţiu.

3. Persoana juridică. Noţiune, enumerare şi clasificare. Elementele constitutive. Capacitatea civilă a persoanei juridice. Identificarea persoanei juridice. Înfiinţarea, reorganizarea şi încetarea persoanelor juridice.

C. TEORIA DREPTURILOR REALE

  1. Teoria generală a proprietăţii. Definiţia şi caracterele dreptului de proprietate; proprietatea publică şi proprietatea privată. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

  2. Regimul juridic al bunurilor imobile (terenuri şi construcţii) proprietate privată.

  3. Modalităţile juridice ale dreptului de proprietate.

  4. Apărarea dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale.

  5. Posesia şi efectele sale.

  6. Dezmembrămintele dreptului de proprietate.

  7. Accesiunea (incorporaţiunea) şi uzucapiunea (prescripţia achizitivă) – moduri de dobândire a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale.

  8. Publicitatea imobiliară.

D. TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR

  1. Noţiunea, elementele şi clasificarea obligaţiilor

  2. Contractul – izvor al obligaţiilor. Noţiune şi clasificare. Încheiere. Efectele contractului. Efecte specifice (speciale) ale contractelor sinalagmatice.

  3. Gestiunea de afaceri (Gestiunea intereselor altei persoane). Plata lucrului nedatorat. Îmbogăţirea fără justă cauză.

  4. Fapta ilicită cauzatoare de prejudicii, izvor al obligaţiilor (Răspunderea civilă delictuală). Noţiune, principii şi funcţii. Delimitarea răspunderii civile delictuale de alte forme de răspundere juridică. Răspunderea pentru fapta proprie. Răspunderea pentru fapta altei persoane. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale. Răspunderea pentru ruina edificiului. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general.

  5. Efectele obligaţiilor. Executarea directă (în natură) a obligaţiilor. Executarea indirectă a obligaţiilor (executarea prin echivalent).

  6. Acţiunea oblică (indirectă sau subrogatorie). Acţiunea revocatorie (pauliană).

  7. Transmisiunea şi transformarea obligaţiilor. Cesiunea de creanţă. Subrogaţia în drepturile creditorului. Novaţia. Delegaţia.

  8. Stingerea obligaţiilor. Compensaţia. Remiterea de datorie.

  9. Obligaţii plurale.

  10. Garantarea obligaţiilor. Fidejusiunea. Dreptul de retenţie. Garanţiile reale mobiliare. Ipoteca. Privilegiile speciale imobiliare.

E. CONTRACTE SPECIALE

  1. Contractul de vânzare-cumpărare.

  2. Contractul de donaţie.

  3. Contractul de locaţiune.

  4. Contractul de arendare.

  5. Contractul de antrepriză.

  6. Contractul de mandat.

  7. Contractul de depozit.

  8. Contractul de societate civilă.

  9. Contractul de rentă viageră.

  10. Contractul de întreţinere.

  11. Contractul de tranzacţie.

  12. Împrumutul de folosinţă şi împrumutul de consumaţie.

  13. Contractul de asigurare.

F. SUCCESIUNI

  1. Reguli generale privitoare la moştenire. Caracterele generale ale transmiterii moştenirii. Deschiderea moştenirii. Condiţiile generale ale dreptului la moştenire.

  2. Moştenirea legală. Condiţiile dreptului de moştenire legală. Principiile generale ale devoluţiunii legale a moştenirii şi excepţiile de la aceste principii. Dreptul de moştenire al rudelor defunctului. Drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor.

  3. Moştenirea testamentară. Noţiunea de testament. Condiţii de validitate. Testamentul autentic. Legatul. Limitele dreptului de dispoziţie asupra moştenirii.

  4. Transmisiunea moştenirii (inclusiv împărţeala de ascendent).

III. DREPT PROCESUAL CIVIL

  1. Competenţa. Competenţa generală a instanţelor judecătoreşti (delimitarea faţă de atribuţiile altor instanţe sau autorităţi – în materia controlului de constituţionalitate, în materie electorală, în materia contenciosului administrativ, în materia litigiilor de muncă, în materia exercitării drepturilor şi îndatoririlor părinteşti, în materia publicităţii imobiliare, în materia înregistrărilor actelor de stare civilă). Competenţa materială. Competenţa teritorială. Prorogarea competenţei. Delegarea instanţei. Strămutarea. Excepţia de necompetenţă. Conflictele de competenţă.

  2. Capacitatea procesuală, calitatea procesuală şi interesul - condiţii de exercitare a acţiunii civile.

  3. Clasificarea acţiunilor civile.

  4. Participanţii la procesul civil. Rolul şi poziţia instanţei în procesul civil (art. 128-129 C. proc. civ.). Compunerea şi constituirea instanţei. Incompatibilitatea, abţinerea şi recuzarea. Coparticiparea procesuală. Intervenţia voluntară şi forţată a terţilor în procesul civil. Apărarea în procesul civil. Reprezentarea judiciară (convenţională) a persoanelor fizice în procesul civil. Formele de participare a procurorului la procesul civil.

  5. Nulitatea actelor de procedură.

  6. Termenele procedurale. Noţiune. Clasificare. Mod de calcul. Durata termenelor procedurale. Decăderea. Repunerea în termen.

  7. Cererea de chemare în judecată. Cuprins. Timbrare. Introducerea cererii şi constituirea dosarului. Efectele cererii de chemare în judecată.

  8. Întâmpinarea şi cererea reconvenţională.

  9. Măsurile asigurătorii. Sechestrul asigurător. Poprirea asiguratorie. Sechestrul judiciar.

  10. Citarea şi comunicarea actelor de procedură.

  11. Şedinţa de judecată. Prima zi de înfăţişare. Încheierile. Excepţiile procesuale (fără excepţia de neconstituţionalitate). Probele (subiectul, obiectul şi sarcina probei. Reguli comune privind admisibilitatea şi administrarea probelor. Administrarea probelor de către avocaţi. Asigurarea probelor. Proba prin înscrisuri. Proba prin declaraţiile martorilor. Mărturisirea. Expertiza. Prezumţiile). Suspendarea judecăţii. Perimarea. Actele de dispoziţie ale părţilor (renunţarea, achiesarea, tranzacţia). Cercetarea procesului în cazul administrării probelor de către avocaţi.

  12. Hotărârea judecătorească. Deliberarea şi pronunţarea. Clasificarea hotărârilor. Redactarea, semnarea şi comunicarea hotărârii. Termenul de graţie. Cheltuielile de judecată. Efectele hotărârii. Execuţia vremelnică. Îndreptarea, lămurirea şi completarea hotărârii. Învestirea cu formulă executorie.

  13. Căile de atac. Apelul. Recursul. Contestaţia în anulare. Revizuirea.

  14. Proceduri speciale. Procedura necontencioasă. Ordonanţa preşedinţială. Oferta de plată (oferta reală). Procedura divorţului. Acţiunile posesorii. Procedura împărţelii judiciare (partajul judiciar).

  15. Executarea silită. Scopul şi obiectul executării silite (art. 3711 – 3718 C. proc. civ.). Modalităţile executării silite. Competenţa şi desfăşurarea activităţii executorilor judecătoreşti. Sesizarea organului de executare (cererea de executare, caracterul creanţelor puse în executare, titlurile executorii, cerinţele pentru ca hotărârea judecătorească să constituie titlu executoriu). Înştiinţarea prealabilă a debitorului. Prescripţia dreptului de a cere executarea silită. Incidente care temporizează sau sting executarea silită (suspendarea, perimarea, existenţa proprietăţii comune asupra bunului urmărit, beneficiul de discuţiune şi beneficiul de diviziune). Contestaţia la executare. Întoarcerea executării silite. Urmărirea silită mobiliară. Poprirea. Urmărirea silită imobiliară. Predarea silită a bunurilor şi executarea altor obligaţii de a face sau de a nu face.

IV. DREPT PENAL

A. PARTEA GENERALĂ

  1. Aplicarea legii penale în spaţiu şi timp;

  2. Noţiunea, trăsăturile esenţiale şi conţinutul constitutiv al infracţiunii;

  3. Actele preparatorii, tentativa, infracţiunea consumată şi infracţiunea epuizată;

  4. Unitatea naturală de infracţiune, unitatea legală de infracţiune, concursul de infracţiuni, recidiva şi pluralitatea intermediară;

  5. Participaţia penală;

  6. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei: aspecte generale, lipsa pericolului social, legitima apărare, starea de necesitate, constrângerea morală, constrângerea fizică, cazul fortuit, iresponsabilitatea, beţia, minoritatea făptuitorului şi eroarea de fapt;

  7. Răspunderea penală a persoanei juridice: recidiva în cazul persoanei juridice, concursul de infracţiuni săvârşite de persoana juridică şi pedepsele aplicabile persoanei juridice;

  8. Pedepsele principale, pedepsele complementare şi pedepsele accesorii;

  9. Individualizarea pedepsei: circumstanţele, suspendarea condiţionată a executării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei la locul de muncă;

  10. Răspunderea penală a minorilor: pedepsele aplicabile minorilor şi măsurile educative;

  11. Măsurile de siguranţă;

  12. Cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecinţele condamnării: amnistia, graţierea, prescripţia, lipsa plângerii prealabile, retragerea plângerii prealabile, împăcarea părţilor şi reabilitarea.

B. PARTEA SPECIALĂ

  1. Infracţiuni contra persoanei (omorul, omorul calificat, uciderea din culpă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală gravă, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, vătămarea corporală din culpă, lipsirea de libertate în mod ilegal, violarea de domiciliu şi şantajul);

  2. Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală (violul, incestul şi actul sexual cu un minor);

  3. Infracţiuni contra patrimoniului (furtul, furtul calificat, furtul prevăzut de art. 210 C. pen., tâlhăria, abuzul de încredere, înşelăciunea, delapidarea, gestiunea frauduloasă, distrugerea, tulburarea de posesie şi tăinuirea);

  4. Infracţiuni contra autorităţii (ultrajul, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sub sechestru);

  5. Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul (abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, abuzul în serviciu contra intereselor publice, neglijenţa în serviciu, purtarea abuzivă, luarea de mită şi darea de mită, primirea de foloase necuvenite, traficul de influenţă);

  6. Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei (denunţarea calomnioasă, mărturia mincinoasă, omisiunea sesizării organelor judiciare, favorizarea infractorului, nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, evadarea, reţinerea sau distrugerea de înscrisuri, arestarea nelegală şi cercetarea abuzivă, supunerea la rele tratamente);

  7. Infracţiuni de fals (falsificarea de monede sau alte valori, falsificarea de timbre, mărci sau bilete de transport, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, falsul material în înscrisuri oficiale, falsul intelectual, falsul de înscrisuri sub semnătură privată, uzul de fals, falsul în declaraţii şi falsul privind identitatea);

  8. Infracţiuni prevăzute de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri;

  9. Infracţiuni prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale;

  10. Infracţiuni prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie;

  11. Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială (abandonul de familie, relele tratamente aplicate minorului, nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului).

V. DREPT PROCESUAL PENAL

  1. Principii fundamentale care stau la baza procesului penal în România;

  2. Participanţii la procesul penal;

  3. Acţiunea penală şi acţiunea civilă în procesul penal;

  4. Competenţa în materie penală; incompatibilitatea şi strămutarea;

  5. Probele şi mijloacele de probă în procesul penal (noţiune şi clasificare, obiectul probaţiunii, sarcina probaţiunii, aprecierea probelor şi mijloacele de probă);

  6. Măsurile procesuale (măsurile preventive, măsurile de ocrotire, măsurile de siguranţă şi măsurile asiguratorii);

  7. Actele procesuale şi procedurale comune (actele procesuale şi actele procedurale, termenele în procesul penal, sancţiunile procedurale penale, cheltuielile judiciare şi amenda judiciară);

  8. Urmărirea penală. Obiect, limite, trăsături caracteristice, dispoziţii generale privind urmărirea penală. Competenţa organelor de urmărire penală. Supravegherea exercitată de procuror. Sesizarea organelor de urmărire penală. Desfăşurarea urmăririi penale. Suspendarea urmăririi penale. Soluţiile ce pot fi date pe parcursul sau la terminarea urmăririi penale. Procedura prezentării materialului de urmărire penală. Terminarea urmăririi penale. Trimiterea în judecată. Reluarea urmăririi penale;

  9. Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală;

    1. Procedura plângerii prealabile;

    2. Judecata în primă instanţă. Principii specifice. Reglementări generale. Judecata în prima instanţă: etapele procesuale ale judecăţii în prima instanţă, structura şi conţinutul hotărârii judecătoreşti;

    3. Apelul: hotărâri supuse apelului, titularii apelului, termenul de apel, repunerea în termen şi apelul peste termen, efectele apelului;

    4. Recursul: hotărâri supuse recursului, efectele recursului;

    5. Contestaţia în anulare şi revizuirea; repararea pagubei în cazul condamnării sau luării unor măsuri preventive pe nedrept;

    6. Proceduri speciale (procedura în cauzele cu infractori minori, procedura privind tragerea la răspundere penală a persoanei juridice, urmărirea şi judecarea unor infracţiuni flagrante, procedura reabilitării judecătoreşti);

    7. Executarea hotărârilor penale (amânarea şi întreruperea executării pedepsei, înlăturarea sau modificarea pedepsei, contestaţia la executare).

*

**

În vederea pregătirii la examen, pentru materiile drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, pot fi consultate cursuri universitare, manuale, tratate, monografii şi orice altă documentaţie în care se tratează tematica menţionată la fiecare materie.

Lucrările de specialitate sau orice altă documentaţie, consultate în vederea pregătirii la examen, se vor aduce la zi, în raport cu modificările legislative intrate în vigoare până la 1 septembrie 2007.

 
© 2017 Baroul Buzau
Webdesign: George Acu